MARȚI – Ei stăruiau în frângerea pâinii… și Domnul adăuga la numărul lor…

În Noul Testament sintagma „frângerea pâinii” are două sensuri distincte: primul, face trimitere la celebrarea Cinei Domnului în contextul întregii Biserici, iar al doilea se referă la mesele obișnuite ale credincioșilor, de regulă în case. Când citim în Faptele apostolilor 2:42 despre stăruința credincioșilor din Ierusalim în „frângerea pâinii” este important să înțelegem care este sensul corect. Deosebirea dintre cele două sensuri este determinată de context.

LUNI – Ei stăruiau în legătura frățească… și Domnul adăuga la numărul lor

Pentru a înțelege frumusețea și profunzimea acestei discipline spirituale în care a stăruit Biserica Primară, trebuie să apelăm la metafora folosită de apostolul Pavel atunci când compară Biserica cu un trup. Hristos este Capul trupului, Duhul Sfânt este viața trupului, iar credincioșii mântuiți și botezați sunt mădularele trupului. În acest trup fiecare mădular pecetluit cu Duhul Sfânt este legat simultan de Capul Bisericii și de celelalte mădulare (Efeseni 4:16).

DUMINICĂ – Ei stăruiau în învățătura apostolilor… și Domnul adăuga la numărul lor

„După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunși în inimă și au zis lui Petru și celorlalți apostoli: „Fraților, ce să facem?” „Pocăiți-vă”, le-a zis Petru, „și fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veți primi darul Sfântului Duh. Căci făgăduința aceasta este pentru voi, pentru copiii voștri și pentru toți cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.” Și, cu multe alte cuvinte, mărturisea, îi îndemna și zicea: „Mântuiți-vă din mijlocul acestui neam ticălos.” Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezați; și în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete. Ei stăruiau în învățătura apostolilor, în legătura frățească, în frângerea pâinii și în rugăciuni. Fiecare era plin de frică, și prin apostoli se făceau multe minuni și semne. Toți cei ce credeau erau împreună la un loc și aveau toate de obște. Își vindeau ogoarele și averile, și banii îi împărțeau între toți, după nevoile fiecăruia. Toți împreună erau nelipsiți de la Templu în fiecare zi, frângeau pâinea acasă și luau hrana cu bucurie și curăție de inimă. Ei lăudau pe Dumnezeu și erau plăcuți înaintea întregului norod. Și Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiți.”

Faptele apostolilor 2:37–47

Reconfigurarea…

Reconfigurarea…

Suntem capacitați de Creator cu abilitatea de a ne adapta ușor la orice condiție. Avem în natura noastră această înclinație, pe care nu o putem nega!  În condițiile actuale, pe scară largă, nu facem o tragedie din faptul că nu a ieșit în fruntea țării cine am vrut noi. Ne adaptăm și ne reconfigurăm! Ne-am fi dorit să fie altcineva, dar se pare că adevăratul Stăpân a hotărât altceva! Nu știm de ce este așa, dar știm că El nu face greșeli! ( Oare n-au fost 10 oameni buni în America să se roage și să fie ascultați ?) Nu ne dăm de ceasul morții că a ieșit partidul antipatic și persoana pe care nu ne-o doream; dovedim imaturitate și lipsă de perspectivă biblică dacă facem astfel.